Primele luni ale anului 2017 au fost pentru contabili și fiscaliști o continuă provocare de concentrare și interpretare. Am participat la cursuri și întâlniri unde ne-am întrebat reciproc cum citim un anume paragraf și cum s-ar vedea de partea cealaltă în caz de control.

Am așteptat (degeaba) norme și am acționat strict în funcție de informația disponibilă la un anumit moment, trimițând “disclaimer” către clienți privind lipsa de transparență în legislație.

Mai jos câteva situații stranii, clarificate sau nu la acest moment, având în vedere Proiectul de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1/2016 – publicat pe site http://www.mfinante.gov.ro/ în data de 03.03.2017 și proaspătul Proiect de Ordin pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.170/2016 privind impozitul specific unor activități – publicat în data de 20.03.2017.

Impozit pe venituri microîntreprinderi

Deși sunt doar două pagini în Proiectul publicat pe www.mfinante.gov.ro privind Titlul III Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, “clarificările” au agitat grupurile de contabili de pe rețelele de socializare în aceste săptămâni.

  • Capital social

Având în vedere diminuarea limitei capitalului social de la 25.000 euro la 45.000 lei și posibilitatea opțiunii aplicării impozitului pe profit folosind acest criteriu, am procedat la analiza cu fiecare client în parte, căruia i se aplică această situație.

Deși nu am avut o prevedere clară, s-a procedat la majorarea capitalului social la diverse companii, pe care nu le-ar fi avantajat nicicum aplicarea impozitului micro versus impozit pe profit. Este în principal cazul companiilor cu pierderi fiscale anterioare sau cu marje comerciale mici.

Abia acum, dacă Proiectul va fi publicat în această formă, există clarificare că aceste companii pot opta și în 2017 pentru aplicare impozit pe profit prin alineatul 3 al noului punct 2 indice 1:

“(3) Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit la data de 31 ianuarie 2017 care devin microîntreprinderi începând cu data de 1 februarie 2017, și care optează, în perioada 1 februarie – 31 martie 2017 inclusiv, să aplice prevederile art. 48 alin. (52) din Codul fiscal, calculează, declară și plătesc impozitul pe profit aferent trimestrului I 2017 luând în considerare veniturile si cheltuielile realizate începând cu 1 februarie 2017.”

Rămâne doar partea complicată de a explica clientului că are două exerciții fiscale în cadrul unui exercițiu calendaristic și partea complicată de a analiza cum se reportează pierderea fiscală și cum se consideră Ianuarie 2017 în cadrul perioadei de 7 ani la calcule fiscale viitoare.

  • Companii cu exercițiu fiscal diferit de cel calendaristic

Nu am regăsit clarificări în Proiect pentru companiile care au optat pentru exercițiu contabil și exercițiu fiscal diferit de cel calendaristic și care nu au informații la data 31 decembrie a anului, căci finalul de an pentru aceste companii este altul.

Cel mai probabil va trebui să își “construiască” o balanță la data 31 Decembrie 2016, să își facă analiza la 1 Februarie 2017 (eventual și la 1 Ianuarie 2017, după cum este cazul) și să treacă la micro începând cu 1 Februarie 2017 dacă se încadrează în prevederile de la Titlul III și să închidă propriul exercițiu fiscal la 31 Ianuarie 2017.

Putem doar spera că astfel de companii au cifra de afaceri mai mare de 500.000 euro și nu au activitate pe unul din CAEN-urile din Legea nr. 170, care ar complica situația.

  • Impozitul specific

Proiectul de norme pentru Legea nr. 170/2016 a apărut în data 20/03/2017 și imediat ANAF  a organizat o sesiune de întrebări și răspunsuri pe Facebook în data de 22/03/2017. Normele vin să clarifice o serie de situații specifice.

În primul rând s-a clarificat faptul că numai companiile care realizează efectiv activitate pe unul dintre CAEN-urile din lege vor face analiza aplicabilității impozitului specific. Legea (fără norme) ar fi lăsat posibilitatea interpretării aplicării impozitului doar prin simpla mențiune a CAEN-ului în actul constitutiv.

A doua precizare este că impozitul specific este aplicat de către firmele din sectorul turistic, restaurante și alimentație publică, firme care ar fi fost plătitoare de impozit pe profit în 2017, dacă nu ar aplica acest impozit specific.

Următoarea clarificare este referitoare la regimul mixt și anume firmele ce activează în domeniul cazării ori al alimentației publice, dar desfășoară, concomitent, și altfel de activități, vor fi obligate să determine și să plătească, concomitent:

  • impozit specific pentru veniturile obținute din sectorul hotelier și alimentație publică;
  • impozit pe profit pentru veniturile din celelalte activități.

Concret, compania va trebui să aibă o alocare clară a veniturilor și costurilor pe fiecare activitate, iar costurile comune se vor repartiza între activități utilizând “o metodă rațională de alocare” conform Proiectului de norme.

De exemplu costul pentru serviciul de contabilitate va trebui alocat după o metodă rațională între activitatea de restaurant și cea de comerț la firmele cu ambele activități.

Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale teritoriale aplicarea impozitului specific anual, până la data de 31 Martie inclusiv a anului pentru care se plăteşte impozitul specific. Pentru 2017 termenul pentru depunerea D010 este 31/03/2017.

Declararea şi plata impozitului specific trebuie efectuate semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului pentru care se datorează impozitul. Suma de plată va reprezenta astfel o jumătate din impozitul specific anual, iar termenele-limită până la care trebuie achitat impozitul sunt:

  • 25 Iulie 2017 – plata primei tranşe, aferente semestrului I din 2017;
  • 25 Ianuarie 2018 – plata celei de-a doua tranşe, aferente semestrului II din 2017.

Declararea semestrială a forfetarului se va face prin intermediul formularului 100 („Declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat”).

Situații concrete pentru o firmă care desfasoară activități din sfera impozitului specific:

  • Firma micro la 31/12/2016 cu cifra de afaceri sub 100.000 euro și cu respectarea celorlalte condiții de la art. 47 din Codul Fiscal va rămâne micro la 01/01/2017 și nu aplică impozit specific în 2017;
  • Firma micro la 31/12/2016 cu cifra de afaceri peste 100.000 euro și/sau cu nerespectarea celorlalte condiții de la art. 47 va deveni plătitoare de impozit pe profit la 01/01/2017 și aplică impozit specific în 2017 (integral sau mixt);
  • O firmă plătitoare de impozit pe profit la 01/01/2017 și cu impozit specific în 2017 cu cifra de afaceri sub 500.000 euro nu va face nicio schimbare la data 01/02/2017;
  • Stabilirea impozitului specific în vectorul unei societăți se face doar la început de an.
  • PFA-urilor cu coduri CAEN din Legea nr. 170 nu li se aplică impozit specific.

Partea complicată este în principal pentru companiile care, în lipsa prevederilor legislative clare, au modificat vectorul fiscal de la impozit pe profit la micro, la data 01/02/2017 având cifra de afaceri la 31/12/2016 mai mica de 500.000 euro. Acestea au calculat și declarat impozit pe profit pentru luna Ianuarie 2017, deși nu era cazul. Acum aceste companii vor trebui să corecteze vectorul fiscal, să rectifice declarații și să transfere plățile de pe un cod bugetar pe altul. Iată răspunsul ANAF în sesiunea de Miercuri:

(Sursa: FaceBook: https://www.facebook.com/www.ANAF.ro/?fref=ts)

Fără legătură cu noul Proiect dezbătut mai sus, atragem atenția asupra unor situații hilare din săptămânile trecute:

Cod de identificare nerezidenți:

Pentru anul 2016, declararea veniturilor nerezidenților impuse la sursă sau scutite în România s-a făcut până la data de 28/02/2017 prin utilizarea formularului 207. Apărut pe 01/02/2017, formularul solicită obligatoriu introducerea unui cod de identificare fiscală pentru nerezidenți atribuit de organul fiscal din România la solicitarea plătitorului de venit, adică firma din România.

Practic firma din România plătitoare a unei redevențe (ca exemplu) către un nerezident, trebuia să ceară un cod pentru nerezident de la ANAF depunând o declarație și contractul încheiat. Cum am fi putut explica acest lucru nerezidentului, sau ce s-ar întâmpla dacă mai multe companii din România ar solicita acest lucru pentru același nerezident, rămâne o întrebare la care nu insistăm să primim răspuns, căci la jumătatea lunii formularul a fost modificat și s-a putut valida fără acest cod pentru nerezident.

Declarația faimoasă 394:

Începând cu Ianuarie 2017 în declarația 394 s-au impus a fi introduse numele, prenumele, codul numeric personal sau codul unic de înregistrare (CUI) și adresa completă pentru toate facturile emise către persoane fizice, indiferent de valoare.

Cele mai haioase situații au fost generate de această cerință, în principal la companiile care au serviciile sau produsele comercializate online și unde clienții persoane fizice își introduc datele personale în profilul de membru.

Am întâlnit astfel situații unde s-au raportat vânzari pe numele animalelor de companie la o societate care vinde mâncare de câini sau zeci de tranzacții cu Ion Popescu din București, România, sau situații când sute de CNP-uri eronate au trebuit șterse din sistemul contabil ca să putem valida D394. Având în vedere protecția datelor cu caracter persoanal, multe companii solicită CNP-ul ca opțiune fără a-l valida și fără a bloca accesul în lipsa unui cod valid.

Cota zero TVA:

În luna februarie a existat o Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și care poate fi consultată aici:

https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b41&an_cls=2017#

Propunerea este trimisă pentru aviz la Consiliul legislativ, cu termen: 30.03.2017.

Concret, prin proiectul de act normativ se propune aplicarea unei cote 0% de TVA pentru:

  • Livrarea de îngrășăminte și de pesticide utilizate în agricultură, semințe și alte produse agricole destinate însămânțării sau plantării, precum și prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol;
  • Livrări de locuințe către persoane fizice inclusiv terenul pe care sunt construite, către cămine de batrâni, case de copii;
  • Serviciile de publicitate prin mass-media.

Dezbaterea tehnică imediată între specialiști a fost că se introduce o noua cotă de TVA și anume 0% și nu noi scutiri de TVA, cum a fost până acum.

Impactul ar fi că dezvoltatorii vor putea deduce TVA-ul de la achizițiile necesare construcțiilor și vor datora TVA zero la vânzare, așa că, un dezvoltator imobiliar va avea TVA de recuperat de la stat la toată construcția.

 

NO COMMENTS