1. Ultimele modificări ale sistemului split TVA

Mecanismul Split TVA, respectiv OG nr. 23 NU are vreun impact fiscal. Cu alte cuvinte trebuie să înțelegem faptul că nicio prevedere actuală din Codul Fiscal privind TVA nu va fi influențată de acest act normativ.  Precizare importantă referitoare la parcursul legislativ al OG nr.23 privind plata defalcată a TVA: Pentru a-și produce în continuare efectele, Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 (publicată în MO nr.706 din 31 august 2017), cea care a introdus sistemul split TVA in România, trebuie aprobată prin lege. Prin urmare, proiectul de lege pentru aprobarea actului normativ citat a fost adoptat în data de 13 decembrie de Parlament și va merge la președintele țării pentru promulgare. Este util de menționat faptul că proiectul de lege care aprobă OG nr.23 a fost substanțial modificat: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2017/pr435_17.pdf

 

În forma trimisă pentru promulgare președintelui României, sistemul Split TVA urmează să fie aplicat obligatoriu doar de către firmele în insolvență și cele care înregistrează datorii la plata TVA, peste un anumit plafon (la finele anului 2017 și apoi începând din ianuarie 2018).

Comparativ, inițial, OG nr. 23/2017, stabilea ca plata defalcată a TVA să fie opțională de la 1 octombrie 2017 și obligatorie de la 1 ianuarie 2017 pentru toate firmele înregistrate în scopuri de TVA.

Astfel, din 2018, sistemul Split TVA va fi obligatoriu doar pentru firmele în insolvență și cele care înregistrează datorii la plata TVA, peste un anumit plafon.

Firmele care vor înregistra datorii la plata TVA începând cu anul viitor vor aplica mecanismul plății defalcate a TVA de la data de 1 a celei de-a doua luni următoare celei în care termenul de 60 de zile lucrătoare de la scadență a fost îndeplinit.

Concret, obligația utilizării mecanismului va reveni pentru firmele care:

  • la finele anului 2017 au datorii la plata TVA (dacă acestea nu sunt achitate în ianuarie 2018):
    • mai mari de 15.000 de lei (firme mari)
    • 10.000 de lei (firme medii)
    • 5.000 de lei (firme mici și persoane fizice
  • începând de la 1 ianuarie 2018 au datorii la plata TVA mai vechi de 60 de zile de la scadență mai mari de 15.000, 10.000, respectiv 5.000 de lei;
  • se află sub incidența legislației insolvenței.

Prin urmare, operatorii economici ce vor înregistra datorii mai mari decât respectivele plafoane la 31 decembrie 2017 și nu vor achita TVA scadentă până la 31 ianuarie 2018 vor aplica sistemul split TVA începând cu 1 martie 2018.

Agenții economici care nu aplică sistemul, dar care vor înregistra datorii la plata TVA pe parcursul anului viitor, vor avea la dispoziție 60 de zile lucrătoare de la scadență pentru a achita TVA restantă. În condițiile în care nu vor efectua plata nici în această perioadă de grație, vor fi înregistrate în sistem începând cu data de 1 a celei de-a doua luni următoare celei în care s-a împlinit termenul de 60 de zile lucrătoare de la scadență.

Referitor la firmele aflate sub incidența legislației insolvenței la final de 2017, acestea vor intra în sfera de aplicare a mecanismului plății defalcate a TVA la 1 martie 2018.

Totodată, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA ce vor intra in sfera legislației privind insolvența pe parcursul lui 2018 vor aplica sistemul split TVA începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care se vor deschide procedurile.

Pentru înțelegerea termenului Restant ne raportăm la definiția din art. 157 din Codul de Procedură Fiscală, cu excepția celor a căror executare silită a fost suspendată conform art.235 (in contestație garantate/ asigurate) și eșalonările.

Persoanele înregistrate în scopuri de TVA (indiferent dacă aplică sau nu sistemul de plată defalcată a TVA) au obligația de a plăti contravaloarea TVA aferentă achizițiilor de bunuri și servicii, efectuate de la furnizori care aplică sistemul de plată defalcată a TVA în contul de TVA al furnizorului. Astfel, doar instituțiilor publice ce nu aplică sistemul, persoanele fizice impozabile și companiile nestabilite din perspectiva TVA în România, ce nu sunt și nu au obligația înregistrării în scopuri de TVA sunt exceptate de la plata defalcată a TVA către un furnizor care aplică sistemul.

 

MODIFICĂRI IMPORTANTE:

  • Excluderea unor operațiuni de la aplicarea sistemului:
    • plata nu se face direct de către beneficiarul tranzacției/ plăți în numele și în contul altei persoanei
    • plăți în natură sau prin compensare
    • cesiune de creanțe
    • plăți numerar, card, substitute de numerar, conturi de garanții sau escrow
    • Factoring
    • Sold TVA de recuperat nesolicitat la rambursare la intrare în sistem
    • Asigurări de bunuri
    • Bilete la ordin, scontare, gir
    • Foi de vărsământ
    • Popriri/ executări silite
      • Posibilitatea de a aloca/vira sumele plătite în funcție de prevederile contractuale sau de instrucțiunile clientului, în cazul plății parțiale a unei facturi – în aceste cazuri nu se va aplica procedeul sutei mărite pentru a stabili suma ce trebuie virată în contul de TVA al furnizorului ce aplică sistemul, așa cum prevede proiectul de lege în restul situațiilor.
      • Majorarea termenului de virare a sumelor de către furnizor în contul propriu de TVA de la 7 la 30 de zile lucrătoare, pentru operațiunile pentru care are această obligație (încasări în numerar, cu cardul, în contul curent de la persoane ce nu sunt obligate la virarea defalcată etc.)
      • Excluderea debitării contului de TVA cu aprobarea ANAF; astfel, pentru niciunul din cazurile prevăzute expres în Ordonanță nu se va mai cere acordul ANAF în vederea transferării sumelor de TVA din contul de TVA în contul curent.
      • Excluderea penalității de 50% în cazul în care clientul (obligat să plătească defalcat) nu plătește TVA în contul de TVA al furnizorului și nu corectează în 30 de zile lucrătoare. În cazul în care clientul plătește eronat TVA în contul curent se va aplica o penalitate de 0,06% pe zi din suma plătită eronat începând cu ziua plății eronate.
      • Includerea posibilității furnizorului de a vira el însuși în contul de TVA, TVA încasată în contul curent (obligație ce revenea clientului) – în acest caz, penalitatea pentru client se va opri la momentul virării sumei de către furnizor în contul de TVA – dovada virării sumei în contul de TVA de către furnizor trebuie prezentată în cazul unei inspecții.
      • Menținerea beneficiului privind reducerea de 5% a impozitului pe profit / pe veniturile microîntreprinderilor acordat persoanelor care aplică opțional sistemul, pe perioada aplicării, indiferent dacă opțiunea s-a exercitat în 2017 sau în 2018.
      • Introducerea posibilității de a renunța la aplicabilitatea sistemului, prin depunerea unei notificări:
        • La sfârșitul anului fiscal, dar nu mai devreme de un an pentru cei care au optat pentru aplicarea sistemului;
        • După minim 6 luni de la data achitării datoriilor sau după ieșirea de sub incidența legislației privind insolvența pentru cei care aplică obligatoriu sistemul. 

Necomunicarea contului de TVA către furnizori și clienți se sancționează cu amendă de la 2000 lei la 4000 lei.

 

2. Modificări Codul Fiscal

 

Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență nr. 79/2017 publicată în Monitorul Oficial nr. 885/ 10.11.2017. Actul normativ va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018.

Principalele noutăți vizează:

  • Limitarea deductibilității dobânzii și altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic la calculul impozitului pe profit
  • Modificări ale condițiilor pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor
  • Reducerea impozitului pe venit la 10%
  • Modificarea cotelor de contribuții sociale obligatorii datorate de către angajat și angajator pentru veniturile salariale
  • Modificarea cotelor de contribuții sociale obligatorii și a plafoanelor de calcul în cazul persoanelor care desfășoară activități independente

Impozitul pe profit

La capitolul Impozit pe profit este implementată Directiva UE 2016/1164 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței internei (Anti-Tax Avoidance – ATAD). Directiva preia anumite recomandări ale planului de acțiuni BEPS. Modificările ar urma să intre în vigoare cu 1 ianuarie 2018:

 Limitarea deductibilității dobânzii și altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic

  • Actualul articol 27 din Codul Fiscal privind regulile de deducere a dobânzii și pierderilor nete din diferențe de curs valutar la calculul impozitului pe profit se abrogă, fiind introduse noi reguli privind deductibilitatea dobânzii și a alor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, în conformitate cu prevederile Directivei.
  • Limitarea deductibilității nu mai vizează doar cheltuielile cu dobânzile și pierderile nete din diferențe de curs valutar, ci și alte elemente definite drept „costuri ale îndatorării”.
  • Astfel, costurile excedentare îndatorării (diferența dintre costurile îndatorării și veniturile din dobânzi și alte venituri echivalente din punct de vedere economic) ce depășesc plafonul deductibil de 200.000 euro, vor fi deduse limitat în perioada în care sunt suportate în limita a 10% din baza de calcul.
  • Baza de calcul se determină ca fiind diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare îndatorării și amortizarea fiscală.
  • Dacă baza de calcul este negativă sau zero, cheltuielile excedentare îndatorării sunt nedeductibile în perioada fiscală de calcul, existând posibilitatea de a fi reportate, fără limită de timp, în anii fiscali următori.
  • Prin excepție, costurile excedentare îndatorării pot fi deductibile în integralitate în situația în care contribuabilul este o entitate independentă (nu face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară și nu are nicio întreprindere asociată și niciun sediu permanent).
  • Începând cu 1 ianuarie 2018, valoarea fiscală a activelor nu include costurile cu dobânda și alte costuri echivalente din punct de vedere economic.
  • Dobânzile și pierderile nete din diferențe de curs valutar reportate potrivit art. 27 în vigoare până la 31 decembrie 2017, se vor supune noilor reguli de deductibilitate a dobânzilor începând cu 1 ianuarie 2018.

Impozitarea la ieșire

  • Începând cu 1 ianuarie 2018, următoarele operațiuni vor fi supuse impozitului pe profit, dacă în urma acestora, România ar pierde dreptul de a impozita activele astfel transferate:

– transferul de active de la sediul central din România către sediul său permanent dintr-un alt stat membru sau dintr-un stat terț;

– transferul de active de la sediul permanent din România la sediul central sau la un alt sediu permanent dintr-un alt stat membru sau dintr-un stat terț;

– transferul rezidenței fiscale din România într-un alt stat membru sau într-un stat terț, cu excepția acelor active care rămân legate efectiv de un sediu permanent în România;

– transferul unei activități economice desfășurate în România printrun sediu permanent către un alt stat membru sau către un stat terț.

  • Impozitul pe profit se va aplica asupra diferenței între valoarea de piață a acestor active și valoarea lor fiscală.
  • Orice pierdere rezultată va putea fi compensată cu câștiguri de aceeași natură.
  • Există posibilitatea de a aplica eșalonare la plată pentru impozitul pe profit aferent acestor operațiuni, în anumite cazuri, în condițiile prevăzute de Codul de Procedură Fiscală.

Regula generală anti-abuz

  • Regula generală anti-abuz transpusă de către Directiva reia, în principiu, regula deja existentă la articolul 11 din Codul Fiscal (demersurile care nu sunt oneste, întreprinse cu scopul sau cu unul dintre scopurile principale de a obține un avantaj fiscal și nu din motive comerciale valabile economic, nu vor fi luate în considerare în scopul calculării obligațiilor fiscale).

Reguli privind societățile străine controlate

  • Începând cu 1 ianuarie 2018, contribuabilii plătitori de impozit pe profit in România care controlează o societate străină vor include în baza lor impozabilă în scopul impozitului pe profit anumite venituri ale societății străine pe care o controlează.
  • În acest context, societatea străină controlată este entitatea sau un sediu permanent, care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

– Contribuabilul plătitor de impozit pe profit deține direct sau indirect cel puțin 50% din capitalul societății străine sau are dreptul să primească mai mult de 50% din profiturile acesteia;

– Impozitul pe profit efectiv plătit de către societatea străină este mai mic decât diferența dintre impozitul pe profit către ar fi fost plătit de către aceasta in România, potrivit regulilor Codului Fiscal, și impozitul efectiv plătit de aceasta.

  • Veniturile societății străine controlate care vor fi incluse în baza impozabilă a contribuabilului plătitorul de impozit pe profit in România includ dobânzi, redevențe, dividende, venituri din transferul titlurilor de participare, venituri din leasing financiar, venituri din activități de asigurare, activități bancare, venituri de la societăți care obțin aceste venituri din bunuri și servicii cumpărate de la întreprinderi asociate sau vândute acestora și care au o valoare economică adăugată redusă sau inexistentă.
  • Veniturile societăților străine controlate menționate mai sus se includ în baza impozabilă a contribuabilului plătitor de impozit pe profit proporțional cu participația contribuabilului în entitatea controlată.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

  • Se modifică plafonul de venituri sub care o persoană juridică este considerată plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor de la echivalentul în lei a 500.000 euro, la echivalentul în lei a 1.000.000 euro.
  • Se abrogă prevederile prin care o persoană juridică nu se poate încadra în categoria plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor dacă realizează venituri din domeniul bancar, al asigurărilor și reasigurărilor, al jocurilor de noroc, al exploatării zăcămintelor de petrol și gaze naturale sau dacă realizează peste 80% din venituri din activități de management și consultanță.
  • Se abrogă prevederea conform căreia se poate opta pentru aplicarea regimului de plătitor de impozit pe profit, cu condiția ca valoarea capitalului social să fie de minimum 45.000 Lei.
  • Vor intra sub incidenta acestui impozit contribuabilii care au optat pentru aplicarea regimului de impozit pe profit în baza condiției de valoare minimă a capitalului social, precum și contribuabilii care nu au aplicat acest regim datorită activităților desfășurate excluse de la aplicarea acestui impozit până la 31 decembrie 2017.
  • Se aduc noi clarificări cu privire la modificarea cotelor de impozitare în cazul modificării numărului de salariați.

Impozitul pe venit

  • Cota de impozit pe venit se reduce de la 16% la 10% pentru următoarele categorii de venituri:
  1. Activități independente;
  2. Salarii și asimilate salariilor;
  3. Cedarea folosinței bunurilor;
  4. Investiții;
  5. Pensii;
  6. Activități agricole, silvicultură și piscicultură;
  7. Premii;
  8. Alte surse.
  • Se reduce de la 10% la 7% cota de impunere reprezentând reținerea la sursă a impozitului privind plăți anticipate pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.
  • Se majorează atât plafonul pentru venitul lunar brut pentru care o persoană poate beneficia de deducere, cât și cuantumul deducerii personale.
  • Prevederile prezentului titlu se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018.

Contribuții sociale obligatorii

  • Au fost modificate cotele contribuțiilor sociale obligatorii datorate de către angajat și angajator pentru veniturile salariale, după cum urmează:

Contribuția de asigurări sociale:

– angajat – 25%;

– angajator, doar în cazul condițiilor deosebite și speciale de muncă, la 4%, respectiv 8%. Contribuția de asigurări sociale de sănătate  – angajat 10%.

Contribuția asiguratorie pentru muncă – angajator 2,25%.

  • Se modifică cota privind contribuția asigurării sociale pentru venituri din activități independente la 25%.
  • Se modifică cota privind contribuția asigurărilor sociale de sănătate pentru alte categorii de venituri (e.g., venituri din activități independente, venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din investiții) la 10%. Astfel, datoreaza CASS cei care pe cumulat in anul precedent realizeaza veniturile mentionate, din una sau mai mute surse, peste 12 salarii minime.
  • Obligația de a calcula și de a reține la sursă contribuțiile sociale obligatorii datorate de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor rămâne în sarcina angajatorului.
  • Se modifică plafonul minim pentru baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente la valoarea salariului de bază minim brut pe țară.
  • Se modifică plafonul minim pentru baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată pentru alte tipuri de venituri (e.g., activități independente, venituri din investiții, cedarea folosinței bunurilor) la valoarea salariului de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează.
  • Prevederile prezentului titlu se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2018.

Taxa pe valoare adăugată

Autoritatea fiscală va avea dreptul să refuze deducerea TVA numai dacă, după administrarea mijloacelor de probă prevăzute de lege, poate demonstra dincolo de orice îndoială că persoana impozabilă știa sau ar fi trebuit să știe că operațiunea invocată pentru a justifica dreptul de deducere era implicată într-o fraudă privind taxa pe valoarea adăugată care a intervenit în amonte sau în aval în lanțul de livrări/prestări. Această prevedere nu este nouă în domeniul TVA, fiind inspirată din jurisprudența Curții Europene de Justiție.

NO COMMENTS